Ferdinand Foch
Etichete
Sunt Ferdinand Foch, născut în 1851 la Tarbes, în Pirinei. Șocul războiului franco–prusac mi-a modelat vocația de ofițer de artilerie și de student al războiului. Din acei ani timpurii am învățat că disciplina, unitatea și voința sunt fălcile victoriei.
Înainte de 1914 am predat la École de Guerre și am scris Des principes de la guerre (1903) și De la conduite de la guerre (1904). Am subliniat spiritul ofensiv și puterea moralului, dar mereu legate de pregătire, puterea de foc și comandă coerentă. Teoria a slujit practica: claritatea scopului, concentarea forței și lovitura de răspuns decisivă.
La Prima bătălie de la Marna din 1914 am comandat Armata a IX-a franceză, rezistând la mlaștinile de la Saint-Gond și contraatacând în momentul oportun. Ce conta era rămânerea fermă sub presiune și voința de a acționa când linia tremura. Din acea zi am primit responsabilități mai mari în nord și în vest.
În martie 1918, în plină ofensive de primăvară ale germanzilor, Aliații au instituit unitatea de comandă; am devenit Comandant suprem al Aliaților. Am absorbit loviturile, apoi am ripostat la A doua bătălie de la Marna, și am avansat prin Amiens și prin Ofensiva celor o sută de zile pentru a-i forța pe germani să caute condiții de pace. În pădurea Compiègne, am supravegheat Armistițiul din 11 noiembrie 1918, care a pus capăt războiului.
După victorie am fost numit mareșal al Franței, iar mai târziu și mareșal al Marii Britanii și al Poloniei. Am avertizat că Tratatul de la Versailles este prea fragil — «nu pace, ci un armistițiu de douăzeci de ani» — o profeție sumbră ce s-a împlinit curând. Mă odihnesc la Les Invalides, fiind amintit ca un maestru al războiului de coaliție și al artei operaționale.
Ce las în urmă
- Insistența asupra unității de comandă pentru a transforma multe armate într-o singură voință.
- O doctrină echilibrată: spirit ofensiv îmbinat cu pregătire, logistică și superioritate de foc.
- Dovada că războiul de coaliție cere claritate a scopului, răbdare și coordonare fermă.
- Un avertisment că victoria trebuie consolidată printr-o pace dreaptă și durabilă, nu prin iluzie.